Strada Cărţii

21 02 2009

Astăzi am primit asta. Sună frumos! Mă gândeam că doar în filme se întâmplă să găseşti în prag o carte şi un mesaj codat de genul:

tom şi jim
little trip to heaven & stranger than paradise
urât şi maraton de cărţi
film alb negru şi ceva urme de dor de tine
la scena şi acasă
mă împac cu mine şi dorm în aşternuturi străine….aş vrea să dorm şi în aşternuturile tale
îmi plac mâinile margaretei pline de vată de zahăr
îmi place de uae când povesteşte
îmi place când vorbesc la telefon cu schiau miau
mă gândesc la fizicieni şi nectarine pe ascuns
wally părea un bărtrânel şmecher cu papion şi pantofi frumoşi…nici lui nu i-a plăcut timpul pierdut pe drum
lene şi draperii trase
râsete de copii şi gânduri perverse undeva departe

you are my perfect human!

Acum este mai mult sau mai puţin posibil şi în realitate. Cum aşa? Pentru că cineva a inventat Strada Cărţii. Este un gând frumos. Poate aduce zâmbete. Poate sau nu prea. Nu ştiu cât de fezabil este acest proiect având în vedere că nu prea poţi avea siguranţa că cei care se trezesc cu o carte pe prag se vor bucura aşa de mult de ea….şi poate nu vor să ofere. Sau poate nu au nimic de oferit. Poate ne trezim în prag cu Sandra Brown sau bibelouri.  Sau poate doar o să rămânem fără cărţi. Sau poate nu?

Ideea mă încântă, dar sunt sceptică în ceea ce priveşte succesul proiectului.

Am o carte pe care aş vrea să o aşez pe un prag! Oare merită? Tu ce părere ai?

Până găsesc un răspuns vă las cu unul din scurtele mele preferate ( dacă tot merg la Future Shorts în astă seară)





Lip Dub

21 02 2009




Bilanţul Responsabilităţii Sociale pe 2008

16 02 2009

Acum ceva timp vă spuneam despre proiectul celor Trei Clemetine şi cum trebuie să ne adunăm forţele pentru a le susţine! Nu mi-am schimbat părerea, doar că mă întorc la CSR! Mă întorc pentru că Dragoş Dehelean m-a invitat să particip la realizarea Bilanţului Responsabilităţii Sociale pe 2008. Mulţumesc pentru invitaţie şi sper să răspund cum se cuvine acestei provocări. So here we go!

1. Care sunt primele 3 companii din România pe care le apreciezi cel mai mult pentru implicarea în societate şi de ce?

Nu cred că aş putea face un clasament. Poate dacă le-am declina pe fiecare domeniu în parte. Mai mult consider clasamentele ca fiind în contradicţie cu ceea ce înseamnă CSR …..nu facem CSR ca să fim pe primul loc, ci de dragul responsabilităţii sociale. Dacă ajungem şi primii cu atât mai bine! Mai rar la noi, dar au o bulină albă de la mine: Petrom, Tuborg, Orange, Vodafone şi Unicredit.

2. În ce măsură marile companii din România au răspuns în 2008 aşteptărilor tale în privinţa implicării în societate? (te poţi referi atât la ce au făcut bine, cât şi la ce au făcut greşit, sau ar fi trebuit să facă)

Au răspuns şi nu prea. Au răspuns, pentru că s-a făcut ceva ( ăsta e trend-ul, e la modă), nu prea, pentru că mereu este loc de mai bine ( în România chiar este vorba de un loc destul de măricel). Aş putea spune că sunt de admirat toate companiile care s-au implicat în acţiuni de responsabilitate socială, asta în contextul în care în România suntem la nivel de învăţăcei în acest domeniu. Mai avem de mâncat până să creştem mari, aşa că până atunci admir finalitatea acestor campanii, fără să mă gândesc prea mult la adevăratele scopuri pe care aceste companii sunt blamate că le urmăresc….cu siguranţă aceasta nu este o direcţie dezirabilă.
Aş vrea să văd CSR făcut datorită presiunii consumatorilor, dar la noi se pare că trebuie să mai educăm şi la ei.

3. Ce aşteptări ai de la companiile din România, în privinţa responsabilităţii sociale, în 2009? (te poţi referi la cauzele pe care ar trebui să le susţină, la modul în care ar trebui să o facă sau la modul în care ar trebui să comunice despre asta)

Aş vrea ca aceste companii să înveţe că CSR se leagă neapărat de ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă. Aş vrea ca aceste companii să înţeleagă adevăratele probleme ale societăţii româneşti şi să încerce să le combată pas cu pas, prin campanii coerente. Aş vrea ca aceste companii să înţeleagă diferenţa între beneficii pe termen scurt şi beneficii pe termen lung…..Aş vrea ca aceste companii să înţeleagă că sunt  şi alte campanii de responsabilitate socială pe lângă cele legate de mediu. Aş vrea mai multe campanii axate pe domeniul cultural!

Aş vrea strategia paşilor mărunţi, dar siguri pentru CSR-ul din România!

4. Cum crezi ca le-ai putea stimula, tu personal, pe companii, şi în special pe cele de la care cumperi, să fie mai responsabile în 2009? (în contextul crizei economica, ne interesează daca tu personal eşti dispus să recompensezi sau să sancţionezi companiile care se implică, respectiv nu se implică în rezolvarea problemelor sociale pe care le va avea de înfruntat România în 2009)

La nivel individual nu prea putem să aducem în discuţie o influenţă majoră ( poate anumite postări pe bloguri, o mini grevă în faţa sediului companiei prin care le spui de ce nu mai vrei să cumperi de la ei … cu puţin noroc ajungi la televizor),  dar dacă reuşim să realizăm un trend, cu siguranţă putem discuta deja despre un influenţă demnă de luat în considerare.  Şi da, o să încerc să recompensez / sancţionez,  după caz, companiile care sunt sau nu responsabile.

Prin urmare, aş putea…dacă şi răspunsul altor oameni este tot Da, pot!…..Yeswecan-ul românesc!





Fuck Shopping Let’s Dance

15 02 2009

Aseară am ieşit. Am fost în Base. Da, în Base magazinul! Am fost acolo pentru că a fost party! A fost party pentru că cei de la Base şi Up2 au venit cu un concept foarte interesant: Fuck Shopping, Let’s dance. Au golit magazinul de pe Şepcari şi ne-au chemat la dans.

Prima dată pe 7 şi aseară la petrecerea Anti-Valentine’s Day, sponsorizată de Volcom. Mi-a plăcut..muzică funky fresh după gust: sus şi jos – două scene. Locul aerisit ( dar am avut noi grijă să le afumăm pereţii), Pisica Pătrată pe pereţi ( a se scuza cacofonia), cadouri pentru fete, groovy people …şi chiar m-am simţit bine.

Tare mult mi-a plăcut conceptul ăsta de: Party where you shop!

Felicitări pentru omul care a venit cu ideea!

Let’s dance!





Ziua Îndrăgostiţilor

14 02 2009

6b6cd2d6a73fadee063e41f2ca2a8158d8586020_mAstăzi este ziua Îndrăgostiţilor! La ei şi la noi…chiar dacă este un discurs interminabil, trebuie să admitem ( fie doar de dragul comercianţilor ce vând iubire de pluş la tarabă) că este şi la noi….Noi avem două, suntem mai cu moţ: Valentin şi Dragobete!

Paranteză

În timp ce am scriu mi-a venit în minte un post scris de Ariko despre ziua îndrăgostiţilor în Japonia. Îl recomand din inimă. Tare, tare apetisant ( ce fac ei cu ciocolata!), amuzant şi plin de sentiment!

Închid paranteza

Nu vreau să vorbesc despre asta, sunt sătulă până peste cap. Îmi doresc să dezbat un subiect lansat de cei de la Happy Fish, ce mi se pare mult mai interesant. Ei se întreabă dacă există mode şi în lumea sentimentelor şi dacă se schimbă modul de a iubi odată cu o nouă generaţie.


După mine se schimbă şi nu prea. Altfel spus depinde de om! Societatea lansează mode, iar noi le urmăm sau nu! Cei mulţi  în general le urmează şi asta pentru că intervin presiunea grupurilor şi conformitatea la care suntem uneori împinşi pentru a ne putam integra. Cine ştie, poate în curând o să ajungem să ne pierdem virginitatea pe Twitter ( după cum a spus o prietenă dragă), doar pentru că e la modă!

Pentru mine este doar aşa cum o vede fiecare. Uite cum e pentru alţii:

Pentru voi cum e?