Acum ceva timp vă spuneam despre proiectul celor Trei Clemetine şi cum trebuie să ne adunăm forţele pentru a le susţine! Nu mi-am schimbat părerea, doar că mă întorc la CSR! Mă întorc pentru că Dragoş Dehelean m-a invitat să particip la realizarea Bilanţului Responsabilităţii Sociale pe 2008. Mulţumesc pentru invitaţie şi sper să răspund cum se cuvine acestei provocări. So here we go!
1. Care sunt primele 3 companii din România pe care le apreciezi cel mai mult pentru implicarea în societate şi de ce?
Nu cred că aş putea face un clasament. Poate dacă le-am declina pe fiecare domeniu în parte. Mai mult consider clasamentele ca fiind în contradicţie cu ceea ce înseamnă CSR …..nu facem CSR ca să fim pe primul loc, ci de dragul responsabilităţii sociale. Dacă ajungem şi primii cu atât mai bine! Mai rar la noi, dar au o bulină albă de la mine: Petrom, Tuborg, Orange, Vodafone şi Unicredit.
2. În ce măsură marile companii din România au răspuns în 2008 aşteptărilor tale în privinţa implicării în societate? (te poţi referi atât la ce au făcut bine, cât şi la ce au făcut greşit, sau ar fi trebuit să facă)
Au răspuns şi nu prea. Au răspuns, pentru că s-a făcut ceva ( ăsta e trend-ul, e la modă), nu prea, pentru că mereu este loc de mai bine ( în România chiar este vorba de un loc destul de măricel). Aş putea spune că sunt de admirat toate companiile care s-au implicat în acţiuni de responsabilitate socială, asta în contextul în care în România suntem la nivel de învăţăcei în acest domeniu. Mai avem de mâncat până să creştem mari, aşa că până atunci admir finalitatea acestor campanii, fără să mă gândesc prea mult la adevăratele scopuri pe care aceste companii sunt blamate că le urmăresc….cu siguranţă aceasta nu este o direcţie dezirabilă.
Aş vrea să văd CSR făcut datorită presiunii consumatorilor, dar la noi se pare că trebuie să mai educăm şi la ei.
3. Ce aşteptări ai de la companiile din România, în privinţa responsabilităţii sociale, în 2009? (te poţi referi la cauzele pe care ar trebui să le susţină, la modul în care ar trebui să o facă sau la modul în care ar trebui să comunice despre asta)
Aş vrea ca aceste companii să înveţe că CSR se leagă neapărat de ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă. Aş vrea ca aceste companii să înţeleagă adevăratele probleme ale societăţii româneşti şi să încerce să le combată pas cu pas, prin campanii coerente. Aş vrea ca aceste companii să înţeleagă diferenţa între beneficii pe termen scurt şi beneficii pe termen lung…..Aş vrea ca aceste companii să înţeleagă că sunt şi alte campanii de responsabilitate socială pe lângă cele legate de mediu. Aş vrea mai multe campanii axate pe domeniul cultural!
Aş vrea strategia paşilor mărunţi, dar siguri pentru CSR-ul din România!
4. Cum crezi ca le-ai putea stimula, tu personal, pe companii, şi în special pe cele de la care cumperi, să fie mai responsabile în 2009? (în contextul crizei economica, ne interesează daca tu personal eşti dispus să recompensezi sau să sancţionezi companiile care se implică, respectiv nu se implică în rezolvarea problemelor sociale pe care le va avea de înfruntat România în 2009)
La nivel individual nu prea putem să aducem în discuţie o influenţă majoră ( poate anumite postări pe bloguri, o mini grevă în faţa sediului companiei prin care le spui de ce nu mai vrei să cumperi de la ei … cu puţin noroc ajungi la televizor), dar dacă reuşim să realizăm un trend, cu siguranţă putem discuta deja despre un influenţă demnă de luat în considerare. Şi da, o să încerc să recompensez / sancţionez, după caz, companiile care sunt sau nu responsabile.
Prin urmare, aş putea…dacă şi răspunsul altor oameni este tot Da, pot!…..Yeswecan-ul românesc!
Aseară am ieşit. Am fost în Base. Da, în Base magazinul! Am fost acolo pentru că a fost party! A fost party pentru că cei de la Base şi Up2 au venit cu un concept foarte interesant: Fuck Shopping, Let’s dance. Au golit magazinul de pe Şepcari şi ne-au chemat la dans.
Prima dată pe 7 şi aseară la petrecerea Anti-Valentine’s Day, sponsorizată de Volcom. Mi-a plăcut..muzică funky fresh după gust: sus şi jos – două scene. Locul aerisit ( dar am avut noi grijă să le afumăm pereţii), Pisica Pătrată pe pereţi ( a se scuza cacofonia), cadouri pentru fete, groovy people …şi chiar m-am simţit bine.
Tare mult mi-a plăcut conceptul ăsta de: Party where you shop!
Astăzi este ziua Îndrăgostiţilor! La ei şi la noi…chiar dacă este un discurs interminabil, trebuie să admitem ( fie doar de dragul comercianţilor ce vând iubire de pluş la tarabă) că este şi la noi….Noi avem două, suntem mai cu moţ: Valentin şi Dragobete!
Paranteză
În timp ce am scriu mi-a venit în minte un post scris de Ariko despre ziua îndrăgostiţilor în Japonia. Îl recomand din inimă. Tare, tare apetisant ( ce fac ei cu ciocolata!), amuzant şi plin de sentiment!
Închid paranteza
Nu vreau să vorbesc despre asta, sunt sătulă până peste cap. Îmi doresc să dezbat un subiect lansat de cei de la Happy Fish, ce mi se pare mult mai interesant. Ei se întreabă dacă există mode şi în lumea sentimentelor şi dacă se schimbă modul de a iubi odată cu o nouă generaţie.
După mine se schimbă şi nu prea. Altfel spus depinde de om! Societatea lansează mode, iar noi le urmăm sau nu! Cei mulţi în general le urmează şi asta pentru că intervin presiunea grupurilor şi conformitatea la care suntem uneori împinşi pentru a ne putam integra. Cine ştie, poate în curând o să ajungem să ne pierdem virginitatea pe Twitter ( după cum a spus o prietenă dragă), doar pentru că e la modă!
Pentru mine este doar aşa cum o vede fiecare. Uite cum e pentru alţii:
Cultural creatives sau creativi culturali. Sună bine, nu? Oameni care schimbă lumea. Sună şi mai bine! Dar despre ce este vorba până la urmă?
Totul a început cu un studiu în SUA ( normal, ţara tuturor studiilor posibile şi imposibile). Concluziile au văzut lumina tiparului în 2000 când a fost publicată cartea The Cultural Creatives: How 50 Million People are Changing the World ( Paul H. Ray şi Sherrz Ruth Anderson). Ce au aflat? Păi ideea este că societatea americană e divizată în trei mari categorii: tradiţionali, moderni şi………cultural creatives! Această ultimă subcultură se pare că a început să înflorească şi e pe cale să schimbe lumea! Cum? Prin valorile postmoderne pe care le îmbrăţişează şi stilul lor aparte de viaţă.
Dar să vedem cu ce se ocupă primele categorii.
Tradiţionalii ( 24,5 % din populaţia SUA în 1999) sunt, după cum le spune şi numele, conservatori. Ei sunt ăia care au o perspectivă rigidă asupra societăţii, pun preţ pe rolul tradiţional al familiei, au respect pentru cei în vârstă. Nu pot vedea în ochi comportamentul imoral, avortul, relaţiile premaritale etc. Înţelegeţi voi ce fel de oameni sunt!
Modernii ( 48% din populaţia SUA în 1999) sunt cei materialişti, pragmatici, cred în drepturile cetăţenilor, în progresul tehnologic şi economic. Ăştia sunt în pas cu moda, adepţi ai inovaţiilor, dar le lipseşte preocuparea pentru spiritualitate.
Cultural creatives ( 26% din populaţia SUA în 1999) sunt însă cireaşa de pe tort! Cum să vă spun….. ei sunt cu adevărat diferiţi şi în această junglă a capitalismului şi a globalizării diferenţierea este absolut necesară pentru supravieţuire. Ei sunt cei care preţuiesc autenticitatea, experienţa şi relaţiile personale. Au o dorinţă aprinsă de a reconstrui comunitatea, sunt atraşi de tot ce este exotic şi nou, au o atitudine activă în plan social, manifestă responsabilitate faţă de mediul înconjurător şi consum, au un interes dezvoltat pentru spiritualitatea şi împlinire interioară, preferă simplitatea voluntară. Ce să mai tura-vura….sunt oamenii de care avem nevoie pentru a schimba lumea!
Crezi că eşti creativ cultural? Hai să facem un mic test pentru a ne da seama.
1. iubesc natura şi sunt îngrijorat(ă) de distrugerea acesteia
2. sunt conştient(ă) de problemele acesti planete ( încălzire globală, poluare, exploatarea oamenilor din ţările sărace etc.) şi aş vrea să văd mai multe acţiuni îndreptate spre eliminarea lor
3. aş plăti mai multe taxe dacă aş avea certitudinea că aceşti bani sunt investiţi ulterior în curăţarea mediului înconjurător şi stoparea încălzirii globale
4. dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor mele au o importanţă deosebită
5. consider că este foarte important să ajuţi alţi oameni şi să scoţi în evidenţă acel lucru care îi individualizează
6. fac voluntariat pentru una sau mai multe cauze nobile
7. pun foarte mare preţ atât pe dezvoltarea psihologică, cât şi pe cea spirituală
8. văd spiritualitatea sau religia ca fiind o parte importantă în viaţa mea, dar sunt preocupat(ă) de rolul acesteia în politică
9. vreau mai multă egalitate pentru femei la locul de muncă şi mai multe femei lider în afaceri şi în politică
10. sunt preocupat(ă) de violenţa şi abuzul asupra femeilor
11. vreu ca guvernul să pună mai mare preţ pe educaţia, pe reconstruierea comunităţii, pe un viitor mai ecologic
12. nu sunt satisfăcut nici de Dreapta, nici de Stânga în politică şi vreau să găsesc altă cale decât mijlocul fad
13. sunt într-un fel optimist(ă) în ceea ce priveşte viitorul şi nu sunt încrezător(oare) în perspectiva cinică şi pesimistă pe care ne-o serveşte media
14. vreau să mă implic în realizarea unui stil de viaţă nou şi mai bun pentru această lume
15. sunt îngrijorat(ă) de ceea ce fac marile corporaţii în numele profitului: exploatarea ţărilor mai sărace, probleme legate de mediu etc
16. finanţele şi cheltuielile mele sunt sub control şi nu sunt preocupat(ă) să cheltuiesc în exces
17. nu îmi place modul în care cultura modernă pune preţ pe succes, bogăţie, bunuri de lux
18. îmi plac oamenii şi locurile exotice, străine şi îmi place să experimentezişi să învăţ despre alte stiluri de viaţă
Dacă ai răspuns cu DA la cel puţin 10 dintre afirmaţiile de mai sus înseamnă că eşti unul dintre oamenii ce vor să facă din lumea aceasta un loc mai bun….. faci parte din categoria creativilor culturali.
Sunt foarte curioasă dacă acest trend va prinde rădăcini şi la noi. Din câte ştiu dl Paul Dobrescu şi o parte din corpul didactic al FCRP au realizat un studiu pentru a vedea în ce măsură aceşti cultural creatives au apărut în România. Se pare că ceva tot mişcăm şi noi! Rezultate găsiţi aici.
Pe mine m-a prins această idee!
De ce nu am începe prin a forma o comunitate de cultural creatives în România?